1 Martie. Încep „Zilele Babelor”. Nu uitați să vă alegeți una!

La 1 martie, de Mărțișor, încep zilele Babelor cu ziua Dochiei, când biserica creştină o sărbătoreşte pe muceniţa Eudochia (Evdochia) care, în greceşte, înseamnă „binevoitoarea”. Eudochia, originară din Heliopolis, şi-a petrecut tinereţea în desfrâu. A fost botezată creştineşte de episcopul Teodot, s-a pocăit, iar pentru unele minuni şi faptul că şi-a împărţit averea la săraci a fost trecută printre sfinţi. Dochia carpatică nu este însă un personaj creştin, ci unul păgân, care a preluat de la Eudochia numai numele şi data de sărbătorire, 1 martie. La noi nu i se spunea sfântă sau muceniţă, ci pur şi simplu Dochia, o babă cloanţă, urâtă, rea, care îşi punea nora la mari încercări, are un limbaj licenţios. 
Considerând probabil, că ocupă un loc nemeritat în calendarul tradiţional, poporul i-a pus în spate nu numai 9 sau 12 cojoace, ci şi zilele friguroase de la începutul lunii martie, ca şi necazurile oamenilor pentru prelungirea iernii. Acesta este şi motivul pentru care ne alegem una dintre aceste nouă zile drept „babă”, pentru a afla cum ne va merge în acel an (în vechime, anul dacic, anul agricol, începea pe 1 martie). Se spune că, aşa cum va fi vremea în ziua babei tale, aşa îţi va fi firea şi sufletul de-a lungul anului. În credinţa populară, intervalul 1-9 martie este cel de înnoire a vremii, când iarna şi primăvara se ciocnesc. Astfel, continuând povestea Dochiei, bătrâna crede că venirea norei cu fragi înseamnă că vremea frumoasă a venit mai devreme. Aşa că decide să plece cu oile la munte. Totuşi, decide să poarte nouă cojoace. Numai că, la scurt timp după ce pleacă la drum, se pune ploaia, care îngreunează cojoacele babei. Aceasta decide să le lepede şi rămâne în ie. Alte legende arată că Dochia se dezbracă de cojoace din cauza venirii căldurii. Numai că, imediat după ce renunţă la cojoace, se lasă un ger puternic. Dochia îngheaţă, alături de oile sale.

Cele mai multe dintre miturile despre originea Mărţişorului au la bază antiteza iarnă/primăvară. Una dintre cele mai populare legende este cea care o pune în centrul imaginii pe Baba Dochia. În legendă, Dochia îşi trimite nora să culeagă iarna fragi, iar Dumnezeu o ajută şi îi dă norei jăratic care, adus acasă, se transformă în fragi. E de constatat că Mărţişorul, ca şi roşul fragilor sau jăraticului pe câmpul alb al zăpezii, aliază cele două culori. Specialiştii mai susţin că numele oficial al lunii martie a dus, în ultimele decenii, la generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia sau chiar Dragobete.

Povestea peripeţiilor Dochiei, ca şi firul alb-roşu împletit, semnifică alternanţa anotimpurilor.

Citiți și:

Mărţişorul este de fapt şnurul alb-roşu cu ciucuraşi