Expres

BANI ARUNCAŢI: Doar 15% dintre șomerii brașoveni recalificați în 2009 și-au găsit o slujbă

  • article_250799_1.jpg
 

„Până când vom continua să recalificăm frizeri și cofetari?”, se întreba exasperat ministrul Muncii, Mihai Șeitan, de parcă nu în subordinea sa s-ar afla instituțiile care au eșuat în reconversia profesională a șomerilor. Un studiu arată că 9 din 10 persoane recalificate pe banii statului nu au reușit să își găsească un loc de muncă.

Oamenii, adulți care aveau deja o calificare și experiență în muncă, dar deveniseră șomeri, au fost recalificați în meserii care nu au căutare, iar ministrul deplânge doar discrepanța majoră dintre ceea ce se învață în școli și ceea ce se cere în activitatea profesională. „Este o slabă legătură între curricula din instituțiile de învățământ și ceea ce se cere pe piață”, a declarat acesta. Ministrul consideră că piața muncii este strâns legată în această perioadă de criză de noțiunile de recalificare sau reconversie profesională. „E important de amintit că firmele mari au început deja să facă investiții atât în tehnologii noi, cât și în pregătirea personalului pentru aceste tehologii. Aceasta este dovada că oamenii trebuie să se recalifice”, a declarat Șeitan, care a subliniat că acest lucru se poate face prin programele speciale ale ANOFM, dar și prin programele structurale europene care folosesc fonduri pentru resurse umane, mai puțin pentru șomeri, cât pentru cei deja angajați. La fel de senin, Șeitan a mai afirmat că recalificările trebuie făcute la cerințele pieței: „Trebuie să ne gândim că nu putem recalifica mii de persoane pentru aceeași meserie, deoarece tot nu își vor găsi un loc de muncă. Așadar recalificările trebuie făcute în funcție de cerințele de pe piață”, a afirmat Șeitan.

47 de cursuri
Ceea ce spune ministrul intră în flagrantă contradicție cu ceea ce se întâmplă nu doar în sistemul de învățământ, ci și, de ani buni, în domeniul reconversiei profesionale, unde cursurile pentru șomeri sunt departe de ceea ce vrea piața. Concret, la Brașov, unde rata șomajului a crescut de la 4.19%, în noiembrie 2008, la 8.74%, în decembrie 2009, anul trecut, AJOFM Brașov a organizat 47 de cursuri de calificare în 20 de ocupații. Trebuie spus că formarea profesională a luat o „pauză”, din lipsă de bani, de la jumătatea anului trecut până luna aceasta, cu o singură excepție, în august. În cele 47 de cursuri au fost cuprinși circa 978 de șomeri. 844 au absolvit cursurile, însă numai 127 și-au găsit un loc de muncă. Reprezentanții AJOFM Brașov spun că monitorizarea încadrării celor recalificați durează 12 luni, astfel că aceste din urmă date sunt în continuă schimbare. Totuși, deocamdată, statisticile arată că 15% dintre șomerii brașoveni recalificați anul trecut și-au găsit o slujbă.

Zece cursuri cu zero angajări
Dacă analizăm mai detaliat, lucrurile stau și mai rău. 12 șomeri brașoveni au fost recalificați ca frizeri, 11 au diplomă de cosmetician, dar nici unii, nici alții nu și-au găsit loc de muncă. Câte patru cursuri au fost pentru bucătari și pentru lucrători în comerț. La ultimele două cursuri de bucătar, s-au înregistrat… zero angajări din 46 de absolvenți, la primele două, nouă dintre cei 43 de cursanți au fost angajați. Și cursurile de ospătar și chelner au avut rezultate diferite: dintre cei 16 de absolvenți ai primului s-au angajat 3, din cei 21 ai celuilalt, nici unul. La fel, în cazul recepționerilor, șapte încadrați dintre cei 25 de absolvenți ai primului curs, zero dintre cei 26 de la următorul. Cele mai multe cursuri, nouă, au fost în meseria de operator calculator, dar numai 29 dintre cei 129 de absolvenți s-au reangajat.Trei programe de formare au fost pentru zidar-pietrar-tencuitor, 46 de șomeri s-au recalificat și patru au fost reîncadrați, dar nici unul dintre cei 13, de la ultimul curs. Câte două cursuri s-au organizat și pentru inspector de resurse umane, cameristă, cofetar-patiser, dulgher-tâmplar-parchetar, manichurist-pedichiurist, tâmplar universal. La cel din urmă, ultimul program, de 21 de absolvenți, nu a adus la angajarea nici unuia. Câte un singur curs s-a organizat pentru confecționer asamblor articole textile, instalator tehnico-sanitare și gaze, montator pereți și plafoane din ghips carton, zugrav și îngrijitor bătrâni. Acesta din urmă, derulat în perioada 31 august – 30 noiembrie 2009, avea la bază un protocol dintre Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala Brașov și AJOFM, dar nici unul dintre cei 23 de absolvenți nu a fost angajat. O situație aparte a fost la cursul de confecționer articole piele, unde din 20 de șomeri înscriși, au absolvit doar 8 și nici aceștia nu și-au găsit job. La ocupația coafor (sic!) lucrurile stau mai bine, 3 dintre cei 12  absolvenți au fost încadrați.

Peste 600.000 de lei pentru reconversie
Cursurile au fost derulate de fapt prin Centrul Regional de  Formare Profesională a Adulților (CRFPA) Brașov, care este în subordinea directă a ANOFM. Potrivit directorului CRFPA, George Marmalichi, pentru cei 978 șomeri școliți din judetul Brașov, în 2009, s-au cheltuit 608.502 lei, costul mediu pe  cursant fiind de 622 lei. Cel mai scump curs  – 2.335 lei a fost cel de cosmetician, care durează nouă luni și sunt necesare consumabile costisitoare pentru cele 720 de ore de practică. Adică pentru școlirea celor 11  șomeri s-au cheltuit 25.685 de elim fără nici un efect, deocamdată. Cele mai ieftine cursuri au fost de inspector resurse umane, lucrător în comerț (cca 250 lei/cursant) și operator calculator – cca. 300 lei/cursant, unde nu au fost necesare multe consumabile la orele de practică. Marmalichi a precizta că în costul pe cursant intră mai multe variabile: numărul de cursanți dintr-o grupă, locul de practică, pretul de piață al consumabilelor la momentul achiziționării pentru activități practice. „Finanțarea cursurilor se face, pentru șomeri, din subvenționare parțială de la bugetul de șomaj și din venituri proprii ale CRFPA, din activități de formare profesionala, contra cost, la cererea clienților (persoane fizice sau juridice), chirii. CRFPA Brașov derulează cursuri de formare profesională și la solicitarea AJOFM din alte județe arondate (Covasna, Harghita, Mureș), dar și în alte județe colaboratoare (Vaslui, Sibiu, Alba, Constanța)” a menționat directorul centrului. 


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button